Ma pricep sa pierd, pierd cuvinte, pierd vremea, ganduri, bani, carti, caiete, idei, fluturi, iubiri, fire de par, saruturi, nopti, prietenii, adrese, poze, amintiri, anotimpuri..si daca nu pierd tot macar le ratacesc si cand le gasesc e prea tarziu.. Stii si imi pare rau, dar nu am ce sa fac asa sunt eu....cum sa ma schimb daca mereu pierd cate ceva?
" Dimineata a adus cu ea, daca nu o perspectiva mai luminoasa, macar mai multa stapanire de sine si acceptare.Am stiut instinctiv ca noua ruptura din inima mea ma va durea intodeauna.As vrea sa fie parte din mine acum.Timpul o va face mai suportabila- asa spune toata lumea "
Haos, trebuie sa ma organizez.Nu pot sa platesc in fiecare zi si nici sa distrug sau sa ranesc oameni. Refuz sa imi trasez iar un cerc in jur si sa numar peretii inconjurati de fum. A venit vara si o data cu ea si vacanta, gata cu problemele. O sa alerg printre valuri, o sa continui de crosetat povestea mea care o sa-ma insoteasca toamna si o sa-mi tina de cald la iarna si sa astepte primavara. O sa imi pastrez raza mea de soare pe care sa o vad peste umbrela mea inflorata si peste nori si o sa pastrez cate un miros specific fiecarui anotimp. Azi pot sa ingramadesc cele 10 de mii de lucuri pe care nu le-am facut si pe care le-am lasat mereu pentru maine. Am emotii si e vara iar si sunt inconjurata de noi prieteni :)...
Am gasit-o pe net si mi-a placut. da-ti drumul la melodie si cititi :)
"A fost odata ca niciodata, pentru ca daca n-ar fi nu s-ar povesti, un urias cu ochi albastri, indragostit de o femeie maruntica care iubea o casa foarte mica, cu o gradina sub fereasta iar in gradina mult caprifoi cu florile-n lumina. Dar uriasul, o iubea…o iubea cu…dragostea-i de urias, si mainile-i facute sa inalte un intreg oras se-mpiedicau si nu erau in stare sa apuce lucruri maruntele, adica sa dureze o casa foarte mica, cu o gradina sub fereastra, iar in gradina mult caprifoi cu florile-n lumina. A fost odata ca niciodata, pentru ca daca n-ar fi nu s-ar povesti, un urias cu ochi albastri, indragostit de o femeie maruntica. Si, intr-o buna zi, visand la geamul casei sale cu gradina, ea, ochilor albastri le-a spus: “Ramaneti cu bine”. Si, a venit un oarecine cu stare, si avere, si a dus-o pe femeia maruntica la visul ei, adica i-a construit o casa foarte mica, cu gradina sub fereastra, iar in gradina mult caprifoi cu florile-n lumina. Si uriasul…dar uriasul…uriasul a-nteles…ca dragostea-i de urias nu poate ca sa-ncapa intr-o casuta foarte mica, cu o gradina sub fereastra iar in gradina mult caprifoi cu florile-n lumina.”
Pe parcursul unei secunde,unei zile, unei luni, unei vieti, trecem prin diferite situatii si acumulam experiente, sentimente, prietenii, poze, dar cel mai important, pe tot parcursul acestor perioade, colectam, voit sau nu, amintiri, amintiri placute sau nu... Prin natura noastra ne lasam afectati de cat mai multe probleme... nu stiu de ce ar putea fi unii afectati dar pe mine unele cuvinte ma afecteaza mai mult ca orice... Cuvintele dor. Cuvintele te fac sa zambesti sau sa plangi. Cuvintele iti dau de gandit. Cuvintele te fac sa ierti. Cuvintele te fac sa uiti. Cuvintele te fac sa razi. Cuvintele te pot salva sau nu. Ele sunt simple sunete care se pierd in vant si-si pierd din semnificatie in timp sau in urmatoarea secunda dar sunt si cuvinte spuse fara rost care ne marcheaza. Cuvintele nu au putere, nu au cum sa-ti faca rau, nu au cum sa te loveasca si sa te lase sa zaci pe podea zile intregi. Cu toate acestea, paradoxal, cuvintele pot face asta. Vorbele, intotdeauna vor fi la fel, spuse de alte si alte persoane pe diferite tonalitati, asa ca hai sa nu ne mai incredem atat de mult in cuvinte si sa incercam sa lasam mai mult faptele sa vorbeasca
Sunt... cu gândul la un cer albastru cu nori gigantici si pufosi Aş vrea... să pot alege schimbările care să se producă. Păstrez... amintirile unui zambet plin Mi-aş fi dorit... să citesc mai mult, să călătoresc mai mult, să fac mai mult(e). Nu îmi place..frigul si frigul din oameni Aud...o melodie Îmi pare rău că... oamenii dispar. Îmi plac... ideile. Nu sunt... asa cum as fi vrut. Dansez... ca o tâmpită cand am chef.. Cânt... groaznik, dar ce bucuroasă sunt când o fac:D Niciodată... nu mai spun niciodată, nu am sa mai comit aceleasi greseli! Plâng destul de des. Nu îmi place de mine pentru că... sunt prea aeriana Sunt confuză... când e vorba sa fac un lucru Am nevoie... mereu de prieteni. Good ones. Ar trebui... să las teoria şi să trec la fapte
Hey pun pariu ca nu ai aflat ca am un nou blog, dap desi nu voriam sa imi fac altul aseara am realizat ca am nevoie de un blog cu "muzicici" despre care voi scrie ceva: ori ce sentimente ori de ce imi aduc aminte, chestii deastea . Cert e ca pe my new baby voi posta mai des enjoy :)